Frodo1

FRODO BAGGINS

[BE-ghinz, FRĂu-dău] (Frodo, forma anglicizată a numelui vechi germanic Fróda, relaţionat cu OE fród, „experimentat”, „trecut prin multe”; patronimicul Baggins are, fără îndoială, legătură cu toponimul Bag End/Fundătura, şi provine de la cuvîntul bag, „sac” sau „pungă”)

Hobbit cunoscut şi ca Purtătorul Inelului/the Ring-bearer. Numele provine din engleza veche, unde „fród” desemnează un „om înţelept, care a avut o viaţă plină de învăţăminte” (LJRRT, scrisoarea 168). După descrierea făcută de vrăjitorul Gandalf domnului Captalan, hangiul de la „Poneiul în două picioare”, era „un individ mărunţel şi îndesat, roşu în obraji, mai înalt decît mulţi şi mai chipeş decît cei mai mulţi, şi are o gropiţă în bărbie; sigur pe sine şi cu ochi luminoşi şi ageri.”

S-a născut pe 22 septembrie 2968, probabil la Conacul Coniac/Brandy Hall din Ţara Iedului/Buckland, fiind fiul lui Drogo Baggins şi al Primulei Brandybuck, verişoara primară a lui Bilbo Baggins (născut şi el tot pe 22 septembrie, dar în 2890). După ce, în 2980, părinţii săi s-au înecat în rîul Viniac (Brandywine în limba hobbiţilor, Baranduin în sindarină), Bilbo l-a adoptat pe Frodo, iar în 3001, cînd s-a mutat din Comitat/the Shire în Vîlceaua Despicată/Rivendell, i-a lăsat moştenire vizuina de la Fundătura/Bag End şi inelul fermecat dobîndit cu prilejul călătoriei la Muntele Singuratic/Erebor. Frodo a fost un bun prieten al lui Gandalf cel Sur. În 13 aprilie 3018, vrăjitorul îi dezvăluie că mica bijuterie reprezintă Inelul Suveran făurit de Sauron, apoi îl sfătuieşte să-şi ia o identitate falsă şi să pornească la drum, spre a îndepărta pericolul de Comitat. După ce îşi vinde proprietatea unei rude (Lobelia Sackville-Baggins), Frodo pleacă în 23 septembrie către Vîlceaua Despicată, ca domnul Subdeal/Underhill, însoţit de Sam Gamgee, grădinarul său. Pe drum li se alătură vărul lui Frodo, Peregrin Took, zis Pippin, şi prietenul acestuia, Meriadoc Brandybuck, zis Merry.

În 6 octombrie Frodo poposeşte pe Ţancul Vremii (Amon Sûl), unde este grav rănit de Regele Vrăjitor, conducătorul nazgûlilor, cu un pumnal Morgul, a cărui lamă otrăvită dispare ca un fum în lumina zorilor. Ajutat de Aragorn şi de elfi, reuşeşte să treacă Vadul Urşilor, unde o viitură îi spulberă pe cei nouă Călăreţi Negri, şi ajunge în Vîlceaua Despicată, unde este vindecat. Aici îl reîntîlneşte pe Bilbo, care îi dăruieşte săbiuţa Sting şi o cămaşă făurită din mithril. În 25 octombrie, cînd reprezentanţii Neamurilor se adună la Sfat în casa lui Elrond, Frodo îşi asumă misiunea de a distruge Inelul Suveran şi devine Purtătorul Inelului. Tot atunci se constituie Frăţia Inelului, menită să-l apere şi să-l ajute să-şi împlinească ţelul.

Eroii pornesc la drum în amurgul zilei de 25 decembrie. În 15 ianuarie 3019 Frodo este lovit de suliţa căpeteniei orcilor din Minele Moria, dar zalele dăruite de Bilbo îi salvează viaţa. După ce Gandalf se prăbuşeşte de pe podul Khazad-dûm, tras în adînc de biciul demonului Balrog, membrii Frăţiei ajung în Lothlórien, unde Frodo o întîlneşte pe Doamna Galadriel. În 17 februarie, regina elfă îl cheamă ca să arunce o privire în oglinda unui havuz umplut cu apă. Frodo zăreşte o siluetă asemănătoare cu cea a lui Gandalf, dar înveşmîntată în alb, apoi diferite alte lucruri printre care se vede pe sine în copilărie, Marea, o corabie cu pînzele sfîşiate, o cetate cu şapte turle, apoi o altă corabie cu o flamură ce reprezenta un copac alb. Ultima viziune este a ochiului de foc, imagine a lui Sauron. La despărţire, Doamna Galadriel îi dăruieşte un şip de cristal în care se află închisă o frîntură din lumina ultimului silmaril, nestemată purtată pe ceruri de corăbierul Eärendil, devenită Steaua Speranţei.

Frăţia Inelului porneşte către sud, pe firul marelui fluviu Anduin. La Amon Hen Boromir îi cere lui Frodo să ducă inelul în Gondor, iar cînd hobbitul refuză, fiul cel mare al Majordomului din Godor încearcă să-l ia cu forţa. Speriat, Frodo fuge şi decide să continue singur drumul, fără ştirea nimănui, dar Sam îşi dă seama de intenţiile stăpînului său şi se ia după el. În vreme ce coboară prin rîpele din Emyn Muil, cei doi hobbiţi îl capturează pe Gollum, care începuse să-i urmărească din momentul cînd Frăţia Inelului intrase în Minele Moria. Simţind că soarta lui e legată cumva de cea a acestui hobbit decăzut, Frodo se fereşte să-l ucidă pe nelegiuit, ba chiar îl angajează drept călăuză. Gollum îi ajută să traverseze Smîrcurile Morţilor (1-2 martie) şi să ajungă la Poarta Neagră (5 martie). Îşi dă seama că pe-aici nu pot pătrunde în Mordor.

Îşi continuă drumul către sud, prin Ithilien. Cînd, în 7 martie, hobbiţii sînt capturaţi de Faramir, fratele lui Boromir, Frodo este nevoit să-l trădeze pe Gollum, ca să-i scape viaţa. Drept răzbunare, Gollum îi conduce în tunelul din Cirith Ungol, unde, în 13 martie, păianjenul uriaş Shelob îi atacă, îl capturează pe Frodo şi-i injectează un venin paralizant. Sabia Sting, talismanul primit de la Galadriel şi invocarea lui Elbereth Gilthoniel îl ajută pe Sam să-şi salveze stăpînul. Cea de-a patra (şi ultimă) rană Frodo o capătă la Sammath Naur, în 25 martie, cînd ajunge pe buza vulcanului Orodruin şi renunţă să arunce Inelul în Hăul de la Capătul Lumii, spunînd că i se cuvine. Atunci, Gollum îi retează cu o muşcătură degetul pe care Frodo şi-a pus inelul, iar apoi cade fără voie în lacul de lavă de dedesubt, împlinind misiunea lui Frodo (de aici provine porecla de Nouă Degete dată lui Frodo). Gandalf trimite vulturii şi-i salvează pe hobbiţi, ferindu-i de erupţia vulcanică ce distruge Mordorul.

În semn de recunoştinţă, la încoronare (1 mai), Aragorn (devenit rege al Gondorului sub numele de Elessar) îl desemnează pe Frodo să-i înmîneze coroana lui Gandalf. Frodo se întoarce în Comitat, unde-i ajută pe hobbiţi să-i alunge pe invadatorii aduşi de Saruman în Bătălia de la Lîngă Ape (3 noiembrie 3019), apoi acceptă să fie primar interimar în Hobbiton pînă cînd Will Picior Alb se va întrema. Frodo suferă în continuare în urma rănilor cauzate de Regele Vrăjitor şi de Shelob. După aproape 2 ani de suferinţă, se hotăreşte să părăsească Pămîntul de Mijloc. În 21 septembrie 3021, Frodo pleacă din Hobbiton în compania lui Sam cel Înţelept; se alătură Ultimei Cavalcade a Păzitorilor Inelului şi îi însoţesc pe elfi pînă la Limanurile Cenuşii, unde Frodo şi Bilbo pleacă pe mare către Apus (29 septembrie), împreună cu Păzitorii celor trei inele elfeşti (Gandalf, Galadriel şi Elrond). Sam se întoarce acasă, unde ajunge în 6 octombrie. Se crede că Frodo şi Bilbo au trăit apoi în insula Tol Eressëa. Anul morţii lui Frodo nu a fost consemnat.

(Articol semnat de György Györfi-Deák, în Enciclopedia lumii lui J.R.R. Tolkien, Editura Galaxia Gutenberg, 2007. Etimologiile și detaliile lingvistice privitoare la nume au fost asigurate de Mihaela Cernăuţi-Gorodeţchi).

György Györfi-Deák
Eseist, autor de literatură science-fiction și fantasy, este unul dintre membrii de bază al unor prestigioase cenacluri precum „Helion” și „H.G. Wells” din Timișoara. Autor a numeroase articole dedicate literaturii create de Profesorul J.R.R. Tolkien, a contribuit substanțial - alături de Robert Lazu și Mihael Cernăuți-Gorodețchi - la elaborarea și finalizarea Enciclopediei lumii lui J.R.R. Tolkien (2007). În anul 2014 i s-a acordat premiul Vladimir Colin pentru volumul Tolkien cel veşnic verde, volum apărut inițial online apoi inclus în culegerea de eseuri Trilogia franciscană publicată în același an, 2014, la Editura „Caiete Silvane” sub pesudonimul Franciscus Georgius.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *